Paginile de internet abunda de informatii despre nutritie, diete minune, plante sau medicamente cu efect miraculos. Astfel de informatii in unele situatii pot fi utile, dar folosite la intamplare fara a consulta un specialist, pot sa devina periculoase.

Tot mai des se vorbeste despre dieta ketogena. Pe piata exista multe produse special create pentru cei care doresc sa tina aceasta dieta.

Ce inseamna dieta ketogena

Dieta ketogena implică limitarea aportului de carbohidrați și consumarea multor grăsimi și a unor proteine. Acest lucru scade nivelul de glucoză din sânge și forțează corpul să ardă grăsimile. Metabolismul grăsimilor produce cetone în ficat și acestea înlocuiesc glucoza ca sursă de energie. Când alimentatia contine carbohidrați, acestia sunt transformati in glucoză și  pancreasul este fortat sa produca insulina.

• Glucozaeste cea mai ușoară moleculă pe care corpul o converteste in energie.
• Insulinaeste produsă pentru a transporta glucoza catre tesuturile care au nevoie de energie.

Cand glucoza este utilizată ca energie primară, grăsimile nu sunt necesare, și prin urmare, sunt stocate sub forma de tesut adipos. De obicei, pe o dieta normala, cu 45- 55% carbohidrati, organismul va folosi glucoza ca principala forma de energie.

Prin scăderea aportului de carbohidrați, organismul este indus într-o stare cunoscută sub numele de cetoză.

Cetoza este un proces natural pe care organismul îl inițiază pentru a ne ajuta să supraviețuim atunci când aportul alimentar este scăzut. În această stare, producem cetone, care sunt obtinute din defalcarea grăsimilor in ficat.

Scopul final al unei diete ketogene corect menținute este de a intra în această stare metabolică si mentinerea corpilor cetonici intre 0,5 până la 3,0 mmol / l. Nivelul insulinei devine foarte scazut. Cetoza are multe beneficii potențiale, legate de pierderea rapidă în greutate, de sănătate sau performanță, dar există și efecte secundare.

În diabetul de tip 1 și în anumite alte situații rare, cetoza excesivă poate deveni chiar periculoasă. In prima saptamana de dieta ketogena pot să apara unele efecte secundare: cefalee, letargie, iritabilitate,crampe musculare, constipație și palpitatii. Aceste efecte secundare sunt de obicei relativ minore și tranzitorii, iar cele mai multe dintre ele pot fi evitate prin hidratare si reducerea consumului de sare.

In ce situatii nu trebuie inceputa aceasta dieta?

• Persoanele cu BMI( indice de masa corporala) scazut;
• Cei cu diabet zaharat tipI;
• Cei care au Diabet tip II, tratati cu inhibitorii SGLT2 (de exemplu, Farxiga, Jardiance, Invokana).

Ce putem consuma?

Carne: porc, vita, pui, curcan, miel, vanat. Carnea reprezinta o sursa foarte importanta de proteine si contine multe vitamine si minerale.

Peste si fructe de mare: pestele gras este de preferat (somonul sau macroul). Pestele contine multe proteine si reprezinta o sursa importanta de omega-3. Evitati pestele pane deoarece crusta este aproape intotdeauna o sursa de carbohidrati.

Oua: pot fi consumate in orice varianta. Pot fi folosite pentru a lega sosurile. Este de preferat sa alegeti oua ecologice deoarece au o mai buna distributie a omega-3 si omega-6.

Grasimi naturale: unt, smantana, untura, ulei de masline, ulei de rapita, ulei de cocos, ulei de in. Evitati margarina de orice fel.

Legume ce cresc deasupra solului: varza alba, varza de Bruxelles, broccoli, conopida, fenicul, spanac, vinete, ardei, sparanghel, dovlecei, masline, ciuperci, castraveti, salata verde, avocado, ceapa, usturoi, rosii etc. Legumele ce au culoarea rosie contin mai multi carbohidrati (sunt mai dulci) si trebuie consumate cu moderatie.
Produse lactate: smantana grasa, iaurt gras (minim 10% grasime – turcesc, grecesc) cascaval, unt, frisca naturala, branzeturi grase, ricotta, mozzarella etc. Este important sa alegeti produsele cu un continut cat mai ridicat de grasimi. Evitati produsele “light” deoarece pentru a compensa lipsa de gust cauzata de gradul scazut de grasime firmele producatoare adauga zahar. Evitati de asemenea iaurturile cu fructe deoarece contin carbohidrati. Laptele nu este recomandat deoarece contine lactoza (carbohidrat) insa daca alegeti sa il consumati luati lapte integral si nu lapte degresat.

Nuci, alune, seminte: oleaginoasele, sunt o sursa excelenta de grasimi, vitamine si minerale. De preferat: nuci macadamia, alune braziliene, alune de padure, migdale.

Fructe de padure: capsuni, afine, zmeura, mure, coacazele rosii si negre etc. in cantitati moderate.

Ce evitam?

Zaharul si produsele zaharoase: bauturile carbogazoase (inclusiv cele “light”), dulciurile, bauturile energizante, bomboanele, sucurile, ciocolata, prajiturile, inghetata, produsele de patiserie, cerealele pentru micul dejun.

Amidonul: painea de orice fel, pastele, orezul (alb, brun etc), cartofii, chips-urile, mamaliga, couscous, musli etc. Produsele din cereale integrale trebuie de asemenea evitate deoarece contin multi carbohidrati.

Berea: contine mult zahar de malt (maltoza).

Fructele:  contin o cantitate insemnata de carbohidrati sub forma fructozei.

Permise din cand in cand?

Alcool: vinul sec (rosu, alb sau rose), sampanie (brut), whisky, votca, bauturi alcoolice fara zahar.

Ciocolata neagra: cel putin 70% cacao.

Ce putem bea?

Apa – este prima alegere si cea mai sanatoasa.

Cafea: se poate adauga frisca lichida (din smantana naturala, cu procent cat mai ridicat de grasimi), ulei de cocos.

Ceai: negru, verde, alb, de musetel, de menta, de ghimbir etc. Neindulcit!