Daca ai observat ca ai probleme digestive, adica anumite alimente te baloneaza, ai dureri abdominale, gaze, esti constipat sau ai diaree, nu ignora aceste simptome si adreseaza-te unui specialist.
Sunt simptome care pot sa apara datorita unei tulburari de digestie prin :
- Insuficienta secretie de suc gastric si enzyme digestive;
- Intoleranta la diferite zaharuri;
- Suprapopulare cu bacterii anaerobe;
- Afectarea mucoasei intestinale;
- Modificarea motilitatii intestinului.
Tractul gastrointestinal este un tub lung si musculos care functioneaza ca un procesor de alimente pentru organismul uman. Sistemul digestiv este format din cavitatea bucala si glandele salivare, stomac, intestin subtire si intestin gros, ficat, pancreas, colon si vezica biliara.
Iritatia si inflamatia diverselor portiuni ale tractului gastrointestinal sunt indentificate sub forma gastritei (stomac), colitei (colon), ileitei (intestinul subtire sau ileon), hepatita (ficat) si colecistita(vezicula biliara).
Sistemul gastrointestinal nu este un sistem pasiv, el are rol senzorial si reactioneaza la substantele care circula prin acesta. Pentru a avea un sistem digestiv sanatos, fiecare persoana are nevoie de tipuri si cantitati diferite de alimente.
Alimentele consumate care ajung in sistemul gastrointestinal contin nutrienti dar si toxine. Toxinele pot fi de mai multe feluri, de la aditivi alimentari la pesticide. Procesul digestiei are loc la suprafata sistemului gastrointestinal prin actiunea secretiilor glandelor auxiliare. Cele doua glande care furnizeaza cea mai mare parte a substantelor chimice utilizate de sistemul gastrointestinal sunt ficatul si pancreasul.
Functia ficatului este de a mentine controlul surplusului alimentar pentru intreg organismul prin procesarea moleculelor din alimentele absorbite in intestine. Ficatul realizeaza acest lucru prin eliminarea controlata a moleculelor acestor alimente si prin filtrarea toxinelor care pot patrunde in organism prin peretele tractului gastrointestinal.
O caracteristica importanta a sistemului gastrointestinal este ca acesta este un organ senzorial. Sistemul digestiv protejeaza organismul prin detectarea alimentelor care pot influenta in mod negativ sanatatea unei persoane, prin respingerea acestora prin intermediul varsaturii, diareii sau a altor simptome. Pe suprafata sa, sistemul gastrointestinal are un ansamblu complex de nervi si diverse celule care apartin sistemului imunitar. Sistemul gastrointestinal comunica cu creierul la nivel hormonal, fiind un neurotransmitator cu rol de mediere intre creier si unele dintre substantele chimice. In corpul fiecăruia dintre noi există de 10 ori mai multe celule microbiene decât celule care compun organismul uman, iar numărul genelor microbiene îl depăşeşte de 150 de ori pe cel al genelor umane. Toate aceste fiinţe care trăiesc în corpul nostru şi pe suprafaţa sa formează un ecosistem ce poartă numele de „microbiom”, iar simbioza acestor mici fiinţe cu celulele umane dă naştere unui veritabil „super-organism”.
Bacteriile ce formează microbiomul colonizează tractul nostru digestiv încă din primele 24 de ore de la naştere şi se stabilizează în jurul vârstei de doi ani.
Relaţia noastră cu bacteriile care trăiesc în noi este una simbiotică: în schimbul hranei, ele ne ajută să digerăm alimentele, să producem vitaminele de care avem nevoie şi să ne întărim sistemul imunitar. Pentru a coexista cu microbiomul nostru, sistemul imunitar trebuie să tolereze mii de specii de bacterii inofensive. În schimb, aceste bacterii joacă un rol important în lupta împotriva agenţilor patogeni – bacteriile „rele”.
Cunoscând microbii care trăiesc în corpul nostru, oamenii de ştiinţă speră să poată oferi tuturor o viaţă mai bună prin diete personalizate, diagnosticarea mai rapidă a afecţiunilor şi tratamentul personalizat al acestora. Numeroase cercetări realizate în ultimii ani au arătat că dereglarea microbiomului poate avea consecinţe neplăcute asupra sănătăţii umane, printre acestea numârându-se alergiile, eczemele, astmul şi obezitatea.